Doar unul din patru români este cu adevărat pregătit pentru un cutremur, potrivit unui sondaj IRES realizat la solicitarea Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR). Cercetarea arată o diferență semnificativă între nivelul de informare declarat și măsurile concrete luate înaintea unui seism.
Conform rezultatelor prezentate de UNSAR, 88% dintre respondenți spun că știu cum ar trebui să reacționeze în cazul unui cutremur. În practică, însă, numai 44% au discutat în familie și au stabilit un plan pentru o astfel de situație, iar 40% au pregătit un kit de prim-ajutor.
Sondajul indică și un nivel ridicat de încredere în rezistența locuințelor. 76% dintre români consideră că imobilele în care locuiesc sunt rezistente la cutremur: 23% le apreciază drept „foarte rezistente”, iar 53% drept „rezistente”. UNSAR susține că aceste percepții nu ar trebui să înlocuiască pregătirea efectivă și protecția financiară, în condițiile în care un seism poate produce pagube importante.
Asociația derulează în luna octombrie campania „Fii #sigurACASĂ! În fiecare zi”, prin care promovează prevenirea riscurilor și asigurarea locuințelor. Potrivit informațiilor publicate de UNSAR, polița obligatorie PAD oferă, în limitele prevăzute de lege, protecție financiară pentru pagubele provocate de cutremure, inundații naturale și alunecări de teren. Polițele facultative pot acoperi, în funcție de contract, atât clădirea și bunurile, cât și alte riscuri, precum incendiile, exploziile sau furtunile.
În același material este prezentată și opinia seismologului Gheorghe Mărmureanu, citată de publicația Click!. Acesta susține că până la sfârșitul anului 2026 nu ar urma să se producă în România un cutremur de intensitate mare și afirmă că activitatea seismică din Vrancea nu indică, în opinia sa, apropierea unui eveniment catastrofal. Mărmureanu vorbește despre posibilitatea unor seisme cu magnitudini de 2, 3 sau 4 și spune că s-a consultat cu specialiști ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Aceste afirmații nu au putut fi verificate independent din materialele disponibile.
Contextul este legat de memoria cutremurului din 4 martie 1977. Seismul produs în zona Vrancea, la o adâncime de aproximativ 94 de kilometri, a avut magnitudinea 7,4 și a durat 56 de secunde, potrivit datelor prezentate în articol. La nivel național, 1.578 de persoane au murit, iar 11.321 au fost rănite. Cutremurul a provocat prăbușirea a 32 de clădiri înalte sau medii din București și avarierea gravă a aproximativ 32.900 de locuințe.
Județul Buzău s-a numărat printre zonele afectate. Relatările citate în articol menționează că 378 de locuințe au fost distruse complet, iar alte 1.514 au devenit nelocuibile. De asemenea, ar fi fost distruse complet 81 de școli, grădinițe și creșe, în timp ce alte 222 de clădiri de acest tip au fost avariate. Printre imobilele afectate s-au numărat cinematograful Moldavia, Școala Sanitară de pe strada Cuza Vodă și clădiri din zona Pieței Dacia. Cifrele și descrierile istorice sunt preluate din sursele citate de publicația locală și nu au fost verificate independent în cadrul acestui material.
Sursa foto: Serkan Gönültaş / Pexels
