AcasăUltima orăCutremurul din Vrancea readuce în atenție riscul seismic și problema asigurării locuințelor

Cutremurul din Vrancea readuce în atenție riscul seismic și problema asigurării locuințelor

Cutremurul cu magnitudinea de 5,7 produs în noaptea de marți spre miercuri în zona seismică Vrancea–Buzău a readus în atenția publică vulnerabilitatea clădirilor și nivelul redus de protecție financiară a proprietarilor. Potrivit informațiilor publicate de Opinia Buzău, seismul s-a produs la aproximativ 120 de kilometri adâncime și a fost resimțit în mai multe regiuni din România, dar și în afara țării.

Imediat după producerea seismului, mai mulți oameni au relatat pe rețelele sociale că au fost treziți din somn sau că au auzit un vuiet înainte de mișcarea tectonică. Nu au fost furnizate, în materialele disponibile, informații independente despre eventuale victime ori despre amploarea pagubelor produse de acest cutremur.

Seismologii citați de publicație atrag atenția că un cutremur cu magnitudinea de peste 7 ar putea afecta în special Moldova și Muntenia. Printre județele considerate mai expuse se numără Vrancea, Buzău, Prahova, Bacău și Galați, urmate de Neamț, Vaslui, Iași, Ialomița, Covasna și Brașov. Bucureștiul este indicat drept o zonă cu risc deosebit, pe fondul combinației dintre caracteristicile solului, numărul clădirilor vechi și densitatea urbană.

Articolul trece în revistă și principalele seisme vrâncene din ultimul secol. Sunt menționate cutremurele din 6 octombrie 1908, cu magnitudinea de 7,1, din 10 noiembrie 1940, de 7,7, din 4 martie 1977, de 7,4, și din 30 august 1986, de 7,1. În aceeași listă apare și seismul din 30 mai 1990, cu magnitudinea de 6,9. Deși publicația vorbește despre patru cutremure de peste 7 grade, enumerarea include cinci evenimente, dintre care cel din 1990 este sub acest prag.

Cel mai grav seism din România în ceea ce privește numărul victimelor și pagubele materiale rămâne, potrivit sursei, cel din 4 martie 1977. Cutremurul s-a produs la ora 21.21, la o adâncime de 94 de kilometri, și a durat aproximativ 56 de secunde. Bilanțul consemnat în articol indică 1.578 de persoane decedate, dintre care 1.391 în București, și peste 11.300 de răniți. La nivel național, peste 35.000 de locuințe au fost grav avariate sau distruse, iar 32 de clădiri înalte din Capitală s-au prăbușit.

Buzăul s-a numărat printre județele afectate. Conform datelor publicate la acea vreme de săptămânalul Viața Buzăului, 378 de locuințe au fost distruse complet, iar alte 1.514 au devenit nelocuibile. Au fost raportate, de asemenea, distrugeri sau avarii la școli, grădinițe, creșe, unități sanitare și instituții publice. Istoricul Marius Constantinescu a relatat pentru Adevărul că printre clădirile afectate s-au numărat cinematograful Moldavia, Școala Sanitară și imobile din Piața Dacia.

Seismul recent a readus în discuție și asigurarea obligatorie a locuințelor. PADROM a anunțat că, în prima parte a zilei de 18 noiembrie, fuseseră deschise 35 de dosare de daună și le-a recomandat proprietarilor asigurați să își notifice cât mai repede pagubele. Potrivit companiei, polița PAD acoperă cutremurele, inundațiile și alunecările de teren, iar despăgubirea maximă este de 100.000 de lei pentru locuințele construite din materiale rezistente și de 50.000 de lei pentru cele din paiantă sau chirpici. Aceste informații nu au putut fi confirmate independent din materialele disponibile.

Sursa foto: Lena Netkach / Pexels

Citeste si...
- Publicitate-
Google search engine

Cele mai citite stiri