Fabrica de cherestea Foresta Nehoiu, controlată la începutul anilor 2000 de omul de afaceri sirian Omar Hayssam, a dispărut treptat din peisajul economic al orașului. Potrivit informațiilor publicate de Opinia Buzău, după plecarea lui Hayssam din județ, utilajele, clădirile și alte bunuri asociate companiei au fost abandonate, vândute sau jefuite.
Omar Hayssam preluase Foresta Nehoiu într-o perioadă în care societatea avea aproximativ 3.000 de angajați. Fabrica se întindea pe circa 10 hectare și dispunea, potrivit articolului, de utilaje evaluate la milioane de euro, precum și de o cale ferată folosită pentru transportul mărfurilor. Omul de afaceri administra, în aceeași perioadă, și compania producătoare de apă minerală Bucovina.
Relatarea citată de publicația buzoiană, care preia informații din Gândul, susține că o parte dintre echipamente ar fi fost scoase din fabrică și vândute la prețuri mult sub valoarea lor. Printre acestea s-ar fi numărat uscătoare pentru cherestea, în care puteau fi introduși simultan aproximativ 80 de metri cubi de material. Conform unor surse judiciare citate în articol, astfel de instalații ar fi fost vândute cu aproximativ 5.000 de euro bucata, deși valoarea lor ar fi ajuns la 70.000 de euro. Aceste informații nu au putut fi verificate independent din materialele disponibile.
În 2010, Foresta Nehoiu a fost cumpărată de compania americană American Bio-Carbon Delaware LLC, potrivit sursei. În paralel, anchetele și procesele privind falimentarea societății au continuat. Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat, la sfârșitul lunii iunie 2010, pe Omar Hayssam la trei ani de închisoare cu executare în dosarul Foresta Nehoiu, după ce Curtea de Apel București îl achitase în 2008, conform articolului.
În același dosar au fost judecați fratele său, Mohamad Omar, fostul director al firmei Gheorghe Iosif, notarul Marilena Carmen Popa și omul de afaceri Emile Raja el Assal. Procurorii i-au acuzat că ar fi înregistrat datorii fictive ale Foresta Nehoiu către o altă societate și că ar fi transferat activele companiei printr-o rețea de firme, fapt care ar fi contribuit la faliment. Acuzațiile și soluțiile prezentate aici sunt cele menționate în materialul citat.
După dispariția lui Hayssam și a apropiaților săi din zonă, localnicii ar fi demontat inclusiv calea ferată a fabricii și ar fi dus componentele la centre de colectare a fierului vechi, potrivit surselor citate de Gândul. Vila în care ar fi locuit Nasta Bassam, descris în articol drept unul dintre oamenii de încredere ai lui Hayssam, ar fi fost la rândul ei prădată. Locuința, vândută ulterior de stat, ar fi fost cumpărată de preotul din Păltineni pentru 30.000 de euro, însă ar fi necesitat renovări ample, după dispariția parchetului, a centralei termice și a unor elemente ale acoperișului.
O altă casă asociată lui Omar Hayssam ar fi ajuns la un om de afaceri din Buzău. Hayssam a fost condamnat ulterior, în mai multe dosare, la o pedeapsă cumulată de 24 de ani și patru luni de închisoare pentru terorism și infracțiuni economice, inclusiv 20 de ani pentru răpirea jurnaliștilor români în Irak, potrivit sursei. Articolul mai relatează că acesta a fugit din România după eliberarea condiționată din 2006 și a fost readus în țară în 2013. În privința informației privind eliberarea sa pe motive medicale, materialul nu precizează data exactă și nu oferă o confirmare independentă.
Sursa foto: Michael Wright / Pexels
