Conceptul de educaţie, în dimensiune europeană a trebuit să fie învăţat, mai întâi de profesorii şcolii noastre şi apoi, prin ei, de către elevi. Educaţia „pură” nu există, informaţiile în sine nu au practic nici o valoare pentru subiectul educaţie, dacă acesta nu este antrenat să le judece, să le interpreteze şi să le utilizeze în contexte diferite. Profesorul trebuie să fie un adevărat educator, un om care conştientizează că are o vocaţie şi o misiune şi că este obligat să deplaseze accentul de pe instrucţie pe educaţie deoarece A FORMA este mult mai important decât A INFORMA.
Am reprezentat şcoala, oraşul, ţara în zeci de ţări din Europa, în America şi Africa, prin proiecte europene Comenius, Leonardo, Youth in Action, Grundtvig şi pretutindeni, elevi şi profesori, am fost apreciaţi, am devenit constienţi de valorile cetăţeniei noastre europene. Nu ştim cum vor arăta meseriile viitorului, dar singurul mod în care poţi să faci faţă unei provocări permanente este să asiguri condiţiile unei învăţări permanente, diversificate, atât de necesară în lumea globalizată în care trăim.
