Respectarea regulilor privind protecția datelor personale rămâne o provocare pentru numeroase firme și instituții publice din România, în contextul digitalizării și al volumului tot mai mare de informații prelucrate. Potrivit unui material publicat de site-ul Știri din Surse Buzău, obligațiile prevăzute de Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) nu se limitează la existența unei politici de confidențialitate sau la semnarea unor formulare.
GDPR se aplică în Uniunea Europeană din 25 mai 2018 și stabilește reguli pentru colectarea, folosirea, stocarea și divulgarea datelor cu caracter personal. Societățile comerciale, cabinetele medicale, școlile, primăriile și celelalte instituții care prelucrează astfel de informații trebuie să poată demonstra că folosesc datele în mod legal, transparent și pentru scopuri determinate.
Printre responsabilitățile menționate se numără informarea persoanelor vizate, stabilirea temeiului legal al prelucrării, limitarea accesului la informații, păstrarea datelor pentru perioade justificate și implementarea unor măsuri de securitate. În funcție de activitatea organizației, poate fi necesar și un registru al activităților de prelucrare, precum și proceduri pentru gestionarea incidentelor de securitate.
Desemnarea unui responsabil cu protecția datelor, cunoscut ca DPO, este obligatorie în anumite situații. Articolul publicat menționează că această cerință se aplică, printre altele, autorităților și organismelor publice, cu excepția instanțelor atunci când exercită funcții jurisdicționale, dar și unor organizații care monitorizează sistematic persoane sau prelucrează pe scară largă categorii speciale de date. Funcția poate fi îndeplinită de un angajat sau de un specialist extern.
Pregătirea angajaților este indicată drept una dintre măsurile importante pentru prevenirea incidentelor. Transmiterea unui document către destinatarul greșit, folosirea unor metode nesigure de stocare sau accesarea neautorizată a unor dosare pot expune date despre clienți, salariați, pacienți ori beneficiari. Sursa subliniază că documentele standardizate nu sunt suficiente dacă procedurile nu sunt aplicate efectiv în activitatea de zi cu zi.
O altă zonă cu riscuri este reprezentată de site-urile și platformele online. Formularele de contact, magazinele online, sistemele de programări, newsletterele și instrumentele de analiză a traficului pot implica prelucrarea datelor personale. În aceste cazuri, operatorii trebuie să ofere informații clare și să respecte regulile privind cookie-urile și tehnologiile de urmărire, inclusiv cele referitoare la consimțământ, acolo unde acesta este necesar.
Regulamentul prevede amenzi de până la 10 milioane de euro sau 2% din cifra de afaceri mondială anuală și, pentru încălcări mai grave, de până la 20 de milioane de euro sau 4% din cifra de afaceri mondială anuală totală a întreprinderii, fiind luată în calcul valoarea mai mare. Acestea sunt plafoane legale, iar cuantumul efectiv depinde de circumstanțele fiecărui caz. În România, verificările și sancțiunile intră în atribuțiile Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. În cazul anumitor breșe care prezintă riscuri pentru persoane, notificarea autorității trebuie făcută, în principiu, fără întârzieri nejustificate și, dacă este posibil, în cel mult 72 de ore de la momentul constatării.
Materialul prezintă și serviciile companiei DPO CONS, cu sediul în Râmnicu Sărat, județul Buzău, care oferă, potrivit informațiilor publicate, consultanță, audit, instruirea personalului și servicii de responsabil extern cu protecția datelor. Informațiile referitoare la activitatea companiei și la soluțiile propuse nu au putut fi verificate independent din materialele disponibile.
Sursa foto: Fernando Arcos / Pexels



