Sistemul sanitar românesc se confruntă cu probleme legate de distribuția inegală a medicilor, suprasolicitarea personalului din unitățile de primiri urgențe și deficitul de specialiști din orașele mici, potrivit declarațiilor președintelui Colegiului Medicilor din România, Cătălina Poiană. Medicul a vorbit despre aceste vulnerabilități la o conferință regională organizată la Focșani, la care au participat medici, cadre universitare și experți din Iași, Cluj și București.
Una dintre principalele dificultăți semnalate este diferența dintre spitalele din centrele universitare și cele din localitățile mai mici. Potrivit Cătălinei Poiană, în marile centre există un număr relativ suficient de medici, în timp ce în alte zone ale țării recrutarea și păstrarea specialiștilor reprezintă o problemă constantă. Situația afectează inclusiv asigurarea liniilor de gardă și funcționarea unor echipe medicale complete.
Președintele CMR a susținut că simpla scoatere a posturilor la concurs nu este suficientă pentru atragerea medicilor în teritoriu. Tinerii specialiști ar fi interesați să lucreze în orașe mai mici, însă numai dacă spitalele dispun de infrastructură adecvată și de echipe multidisciplinare. În opinia sa, activități precum intervențiile chirurgicale depind de existența unor specialiști precum anesteziștii și de asigurarea pregătirii preoperatorii.
O altă problemă prezentată la conferință este presiunea foarte mare asupra unităților de primiri urgențe. Cătălina Poiană a asociat volumul ridicat de muncă cu un risc mai mare de greșeală, fără a indica însă cazuri concrete. Ea a arătat că dezvoltarea unor centre de permanență ar putea prelua pacienții ale căror probleme pot fi rezolvate în afara serviciilor de urgență din spitalele mari.
În ceea ce privește gărzile din spitalele mici, relatarea conferinței menționează situațiile în care un singur medic trebuie să acopere mai multe specialități apropiate. Potrivit reprezentantei CMR, noile reglementări prevăd o linie de gardă dublată la domiciliu, menită să ofere sprijin medicului aflat în serviciu și o acoperire juridică suplimentară. Materialul disponibil nu oferă detalii despre aplicarea concretă a acestor prevederi în spitale.
Medicina de familie și ambulatoriul de specialitate au fost indicate drept alte verigi vulnerabile ale sistemului. Cătălina Poiană a atras atenția că medicii de familie au o medie de vârstă ridicată la nivel național, ceea ce poate accentua riscul ca unele comunități să rămână fără acces suficient la servicii medicale de bază. Medicina primară este, în mod obișnuit, primul punct de contact al pacientului cu sistemul de sănătate.
O soluție pe termen mediu indicată de președintele Colegiului Medicilor este creșterea numărului de locuri la rezidențiat pentru medicina de familie. Potrivit declarațiilor sale, numărul acestor locuri a crescut în ultimii doi ani și în acest an, însă efectele nu pot apărea imediat, deoarece formarea unui medic specialist durează câțiva ani. Nu există, în materialul furnizat, o confirmare independentă a cifrelor sau a impactului acestor măsuri.
Sursa foto: https://kaboompics.com/ / Pexels
