Banca Națională a României (BNR) a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, potrivit informațiilor publicate de Opinia Buzău. Decizia vine într-un context în care banca centrală anticipează presiuni asupra inflației, alimentate de scumpirea carburanților, energiei și materiilor prime, dar și de evoluția recentă a cursului euro în raport cu leul.
Conform sursei citate, rata anuală a inflației calculată prin indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a coborât la 6,3% în august 2026, de la 9,2% în iunie. În același interval, rata medie anuală a inflației calculată pe baza indicelui prețurilor de consum (IPC) s-a redus de la 9,8% la 9,5%. Rata medie anuală calculată prin IAPC a fost de 8,6% în august, nivel similar celui înregistrat în iunie.
BNR estimează însă că inflația ar putea crește până la finalul anului. Printre factorii menționați se numără majorarea prețurilor la energie și materii prime, scumpirea carburanților și deprecierea leului față de euro. Publicația relatează că banca centrală ia în calcul o reducere a dobânzii-cheie abia în trimestrul al doilea sau al treilea din 2027, după o scădere mai clară a inflației.
Datele prezentate în analiza citată indică o stagnare a activității economice în trimestrul al doilea din 2026, după o comprimare de 0,1% în primele trei luni ale anului. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, economia s-a contractat cu 0,4% în trimestrul al doilea, față de minus 1,2% în primul trimestru. Potrivit BNR, evoluția este legată în principal de dinamica formării brute de capital fix, care a înregistrat o revenire după scăderea pronunțată din trimestrul precedent.
Pe piața muncii, efectivul salariaților a continuat să scadă ușor, însă rata șomajului s-a redus la 6,4%, de la o medie de 6,8% în trimestrul al doilea. Salariile au avut o creștere mai rapidă în iulie, pe fondul majorării salariului minim, dar BNR apreciază, potrivit materialului citat, că ritmul rămâne redus în raport cu evoluțiile istorice.
Banca centrală a semnalat și creșterea cotațiilor interbancare începând din a doua parte a lunii septembrie. Randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au fluctuat puternic și au crescut considerabil, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al incertitudinilor politice interne, înainte de a se corecta în mare parte la începutul lunii octombrie. În aceeași perioadă, cursul leu/euro a urcat abrupt și a rămas ulterior la un nivel mai ridicat, conform relatării.
BNR consideră că riscurile pentru economie provin atât din necesitatea continuării reducerii deficitului bugetar, cât și din evoluțiile internaționale. Conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică pot afecta puterea de cumpărare, încrederea consumatorilor, activitatea companiilor și costurile de finanțare. Informațiile privind decizia și evaluările băncii centrale provin din materialul publicat de Opinia Buzău și nu au putut fi verificate independent pe baza altor surse disponibile.
Sursa foto: Alecsbaf / Wikimedia Commons
